Partenerii noștri

◄◄
►►
Decembrie 2017
Lun Ma Mie Joi Vi Sam Dum
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Шаблоны Joomla 3 здесь: http://www.joomla3x.ru/joomla3-templates.html

ISTORIE (compediu)

Naţionalul bălţean

Compediu

 

Primul edificiu teatral bălţean, fondat în 1934, – Teatrul „Scala”, avea o sală de spectacole cu 659 de locuri şi balcon, găzduind până la „eliberarea” din 1940 trupe de actori şi nume mari de interpreţi din România – George Enescu, Maria Tănase, Gicu Petrescu etc. Ruinat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, restaurat în 1946, timp de trei decenii aici a activat Teatrul Dramatic Rus, iar din 21 martie 1957, în componenţa acestuia (de-acum numindu-se Teatrul Moldovenesc-Rus Muzical-Dramatic) a luat fiinţă şi o trupă moldovenească. Începând să activeze la 16 mai, sub conducerea regizorului Boris Harcenko, va debuta cu spectacolul Chiriţa în Iaşi sau Două fete şi-o neneacă de Vasile Alecsandri, sub bagheta aceluiaşi regizor (11 august 1957), avându-i în distribuţie pe Iulian Codău, Anatol Pânzaru, Victor Ciutac, Veronica Savca, Vasile Buzatu şi viitoarea glorie a scenei bălţene şi a cinematografiei Uniunii Sovetice, Mihai Volontir.

În diferite perioade la Teatrul din Bălți au mai activat: Efim Lazarev (Lăzărescu), Ion Muzâca, Dumitru Blajinu, Iacob Burghiu, Lidia Valeanschi, Pelagheia Potângă, Grigore Grigoriu, Dina Cocea, Mihail Gîrnu, Vasile Tăbârță, Tamara Chițaniuc, Jan Cucuruzac, Boris Bechet.

Numele clasicului V. Alecsandri îi va fi conferit teatrului la 04 mai 1966, fiind reorganizat în Teatrul Moldovenesc Muzical-Dramatic şi Teatrul Rus, iar la 26 ianuarie 1990, în urma hotărârii guvernului, teatrului bălţean i se acordă statutul „Naţional”.

Din ziua inaugurării noului edificiu (19 mai 1991), teatral cu două săli pentru reprezentaţii îşi aprinde luminile la spectacolul Sosesc deseară de Tudor Muşatescu şi, până în prezent, s-au jucat 253 de spectacole pentru maturi şi copii.Din dramaturgia clasică românească, pe afişe au figurat numele: Vasile Alecsandri, Ion Luca Caragiale, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Constantin Stamati-Ciurea, Alexandru Donici. Din dramaturgia autorilor români din Basarabia: I. Druţă Gh. Malarciuc, A. Marinat, A. Busuioc, Arh. Cibotaru, P. Cărare, N. Esinencu, I. Puiu, Val. Butnaru, Gh. Calamanciuc, C. Cheianu, N. Leahu, M. Şleahtiţchi, M. V. Ciobanu, N. Ursu, A. Strâmbeanu, I. Popescu, Gh. Urschi, M. Prepeliţă, V. Ignat. Piese ale dramaturgilor români de dincolo de Prut: M. Sorbul, T. Muşatescu, V. Eftimiu, D. R. Popescu, D. Solomon, V. I. Popa, M. Vişniec, E. Ionesco, M. Sorescu, I. Băieşu, T. Popescu, Ş. Andraş, D. Tărchilă, V. Butulescu, G. Astaloş, I. D. Şerban, Gh. Truţă. Autori din dramaturgia universală: William Shakespeare, Moliere, Aristofan, C. Goldoni, A. Strindberg, F. G. Lorca, D. Kidiaşvili, A. Ostrovski, N. Gogol, Calderon de la Barca, O. Wilde, Fraţii Grimm, Ţagareli etc.

Teatrul i-a avut regizori pe: Boris Harcenko, Anatol Pânzaru, Anatol Rusu, Ion Ciubotaru, Nicu Ursu, Dumitru Griciuc. Au mai montat spectacole: Anatol Răcilă, Mihai Volontir, Iulian Codău, Mihai Gârnu, Ion Marcoci,  Ion Puiu, Constantin Stavrat, Ina Ilaşciuc, Ciprian Răcilă. Inclusiv, regizori invitaţi: Valeriu Cupcea, Nadejda Aroneţki, Vitalie Rusu, Veniamin Apostol, Margarita Panfilov, Ion Bordeianu, Sandri Ion Şcurea, Leonid Cibotaru, Silviu Fusu, Corneliu Păvăloi, Vasile Hariton, Mihai Ţărnă, Ion Popescu, Tudor Macovenco, Gheorghe Urschi, Victor Ignat.

De-a lungul istoriei sale aria geografică a teatrul bălțean a cuprins toate satele și orașele Republicii Moldova, Ucraina (regiunile Cernăuți cu ținutul Herța, Odesa, Ujgorod, Ivano-Frankovsk, or. Kiev), România (București, Botoșani, Sfântul Gheorghe, Oradea, Buzău, Iași, Suceava, Giurgiu, Satu-Mare, Piatra-Neamț), Bulgaria (or. Smolean). Spectacolele actorilor bălțeni au fost transmise de televiziunile din Chișinău, Cernăuți, Ujgorod, Cernăuți.

Deţinători ai titlurilor onorifice: Mihai Volontir, Artist al Poporului din URSS (1984), Laureat al Premiilor de Stat ale RSSM (1976) şi RSFSR (1980), Doctor Honoris Causa al Academiei de Ştiinţe din R. Moldova.  Artişti ai Poporului ai Republicii Moldova: Anatol Pânzaru, Anatol Răcilă, Eufrosinia Dobândă-Volontir, Melania Lupan, Ion Marcoci, Vitalie Todiraş, Constantin Stavrat. Artişti Emeriţi: Eufrosinia Ureche-Capmari,  Iulia Şumanschi, Ina Ilaşciuc-Ungureanu, Ana Jitaru-Ţăruş, Gheorghe Crudu, Ciprian Răcilă, Silvia Ţurcanu. Maeştri în Artă: Victor Palii,  Dumitru Griciuc.

Teatrul e participant la Festivaluri naţionale şi internaţionale din R. Moldova, România, Bulgaria, Ucraina, învrednicindu-se de numeroase premii.

La propunerea dlui Anatol Răcilă, rectoratul Universităţiii bălţene a aprobat înfiinţarea unei specialităţi de actorie, un mare număr din absolvenţii celor trei promoţii fiind încadraţi în trupă.

Cu prilejul aniversării a 180-a din ziua nașterii lui Vasile Alecsandri, în faţa Naţionalului a fost dezvelit bustul clasicului, donaţie a Fundaţiei „Mihai Viteazul” din Iaşi, România.

Conducerea artistică: Anatol Pânzaru (1970-1987), Mihai Volontir ((1988-1990), Pavel Proca (1990-1994), Dumitru Griciuc (din 1995).

 

Directori: Tudor Marşalcovschi (1970-1974), Mihai Grecu ((1974-1978), Ştefan Crigănuţă (1979-1981), Aurel Puică ((1983-1986), Eugeniu Caras ((1987-1988), Pavel Proca (1989-1990), Anatol Răcilă, Artist al Poporului (1990, iar din 2004, Director General).

 

Faceți un click pe imaginea pentru vizualizarea detaliată

    Яндекс.Метрика